X

poezii de George Cosbuc

Vulturul

Venind de departe cu zborul întins S-oprise deasupra Ceahlăului nins, Ş-apoi din rotiri tot mai strâmte-n cuprins Căzu, ca să…

Andromahe

Iată-i chiotind în cânturi, Cupe-ncununând cu vin; Flota cu sprijin de vânturi Vâjâie sub cer senin – O, nu fierbi,…

Vântoasele

Să ne ferească Dumnezeu Şi audă-ne din cer cuvântul! Mi l-a înghiţit acu pământul, Şi-atâta om aveam şi eu! Mi…

Scut şi armă

Domnul sfânt să ne iubească, Şi-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste ţara Româneasca Şi-al românilor popor!…

Blestemul trădării

Cu sfărâmate catapulturi Turnul muced stă-nclinat, Iar în poartă surii vulturi Frântă-şi au de mult aripa, Stând să cadă-n toată…

Sonet

Se zice şi s-a zis că-i un secret Al artei, să compui macame-arabe, Să ştii să faci o odă unei…

Toamna

Toamna târziu În noaptea cu lună, Cum vâjâie codrul Şi geme şi sună! Din nordul cu neguri Un vuiet răsare…

Dunărea şi Oltul

Dunărea vorbea cu Oltul: Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale Tulbure mereu Plouă mult la voi…

Aghiotantul

Fugarule-al meu, tu te zbuciumi bătut Şi te miri că mă clatin în scară! Tu crezi că mi-e teamă de…

La Smârdan

Neam român, văzui odată Oastea Domnului Mihai Zicea Dunărea-ntristată: Fulger îns-atunci erai, Şi-alergând prin cer furtuna Cânta vorbe româneşti Astăzi…

Regele Pontului

Aproape de strâmbele maluri Corabia-n fugă trecea, Cântau despicatele valuri, Cântau şi matrozii pe ea.   Iar noaptea şi marea-mpreună…

Nuntă în codru

Ce mai chiu şi chef prin ramuri Se-ncinsese atunci! Numai fraţi, şi veri, şi neamuri De-ar fi fost umpleau o…

Zâna pădurii

– „Iar mura-ntr-adins o făcu pe pământ Sălbatica Zân-a pădurii, Căci ochii ei negri asemenea sunt Cu negrele boabe-ale murii.…

Prin Mehadia

Şi era un vuiet jalnic prin porumburile coapte. Carul-mare scoborâse jos de tot spre miazănoapte Şi-i păreau pe deal înfipte…

Cuscrii

Bătaia cea rară-n ceasornic Acum a-ncetat. Hatmanul se uită mirat La marele vornic – – „E vânt şi pe ape…

Pentru libertate

Plângem, da, că prea ne doare! Nu pe noi! Crescuţi în chin Ne-amintim de-un timp cu soare Şi-l cunoaştem cel…

Ştrengarul văilor

Văzui din văi al verii dulce vânt Ştrengar frumos cum toţi pribegii sânt – Târa mantaua-n urma-i pe pământ Plecând…

Primăvara

După-atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!   Cu narcişi, cu crini,…

La pârâu

Venea pe deal, voios cântând Flăcăul; Pe-un umăr coasa legănând, Venea fără nici un gând Flăcăul; Dar iată-n drum îl…

Fresco-ritornele

1 Viaţa mea de mult s-a stins şi-am îngropat-o. Sunt beat de cad în gropi, şi-a cui e vina? A…

Filozofii şi plugarii

Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata. Sfetnicii, nouă la…

Umbră

Dacă tu vei căuta Să se nalţe pacinic fumul Jertfei tale, nu uita Că, de ai spre soare drumul, Umbra…

Apoi vezi…

– „Câte fete mândre-n sat Toate ţin cu tine” – Zic şi eu! Şi nu-i păcat, Ele ştiu mai bine.…

În zori

Supt un mal legata plută, Se mai mişc-abia. Duios Geme apa-n veci zbătută Ca prin vis, sub iaz la moară.…

Furtuna primăverii

Precum aduce-n sârg cu sine Spre ţara de unde-a fost gonit Un rege-n furie-oştiri străine, Aşa vedeam un vânt grăbit…

Moartea lui Fulger

În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol, Răsare, creşte-n zări venind, Şi zările de abia-l cuprind,…

Izvor de apă vie

Când Prier-alb, feciorul lui Tulnic Împărat, Din casa părintească la taberi a plecat. În alte lumi, să caute pierduta lui…

Biserica ruinată

Biserica stă tristă pe golul mal al mării O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat Cu vuiet îngropat-a sub el…

Ştefan-vodă

Cu grabnicele sărituri A sprintenei lăcuste Apare-un cal, la cotituri. Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri Şi pacea văii-nguste.…

Faptul zilei

Ca lacrima-i limpede cerul Şi-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolţii Oierul, Luceafăru-i gata s-apună, Iar Carul spre creştet se…

This website uses cookies.