Pe vremea cand Ştefan cel Mare era copilandru se dusese vestea ca undeva, într-o peştera din Munţii Neamţului, în mijlocul codrilor numiţi ai Strihanului, s-ar gasi ascuns din vremuri stravechi un arc cu sageţi vrajite. Arcul acela – se spunea – fusese anume lasat acolo de un viteaz care-şi gasise adapost în acea peştera cand fusese împresurat de o întreaga armie de tatari. Iar viteazul nu fusese altul decat acela care întemeiase ţara Moldovei.
– Atata se mai ştie, adaugau batranii clatindu-şi barbile, ca numai „flacaul fara pereche-n lume”, daca ar putea pune stapanire pe arc, ar putea sa domneasca peste Moldova aşa fel ancat nimeni n-ar mai izbuti sa-i calce hotarul fara a-şi primi pedeapsa. Numai ca peştera din codrii Strihanului a ajuns, urmau ei, în puterea unui urs de o salbaticie neînchipuita, care i-a rapus pe toţi cei care s-au apropiat de acele locuri şi de-atunci nimeni n-a mai avut curajul sa-l înfrunte pe urs.
– Ba eu aş cuteza, a zis Stefan afland aceasta. M-oi duce sa gasesc ursul. Sa-l dobor şi sa dobandesc arcul.
Apoi, cu toate sfaturile dimpotriva ale celor din preajma, baiatul a început sa se pregateasca. Apuca ghioaga cea mai tare, încaleca pe un cal, cel mai iute. Puse cateva merinde într-o desaga şi porni. Urca spre Munţii Neamţului, spre padurea Strihanului şi, dupa o cale lunga, ajunse la peştera şi lega calul de un trunchi.
În peştera, agaţate de un stei, se vedeau tolba şi arcul.
Ştefan întinse mana… Atunci, dintr-un cotlan, de nu ştiu unde, se auzi un mormait cumplit. O singura zvacnire de spaima îl strapunse pe Stefan. Numai una… ca fulgerul se rasuci spre fiara. Ridica ghioaga şi lovi… ca traznetul lovi…
Orb de durere, ursul se pravali. În clipa aceea Ştefan prinse în mana arcul, întinse coarda şi slobozi o sageata în inima ursului.
Dupa aceea ieşi pe pajistea ruginita de frunzele cu licar de arama a toamnei. Rasufla din greu dupa fierbinţeala luptei şi, zambind cu mulţumire, încaleca şi pleca pe calea întoarsa.
Ducea tolba cu sageţi şi arcul. Arcul despre care se ştie ca Stefan cel Mare al Moldovei nu s-a mai desparţit de el pana la moarte.
