Ploua pe voi, în arbori adunate…
V-as apara si nu stiu cum se poate.
Strigati cu toate catre cer sa stea
Ca nu puteti zbura,
Si va e frig si foame,
Caci în april nu sunt tântari, nici poame.
Unde-as gasi, vai mie, vai de ele,
O mie de mantale de-o palma si umbrele?
Când le-a facut cin’ le-a facut
S-a dovedit croitor nepriceput.
Uituc de timpuri, fara de-ndoiala,
Le-a pus sa zboare aproape-n pielea goala.