Somnul pulsează ca un ocean
Şi ritmic loveşte în ţărmul viu
Ce încă mai sunt, şi mă surpă, şi scriu
Cu spinii pleoapei plecate viclean;
Mai smulg o silabă din ape, pământ
Moale de somn, lângă una mai veche,
Oceanu-mi scandează chemări în ureche
Şi ritmic loveşte în ţărmul ce sunt;
Mă surp cu o literă, cu o vobă, c-un an,
Din dulci calendare mă nărui şi-adorm,
Pe când, morfolindu-şi poemul diform,
Somnul pulsează ca un ocean.
