Stupul lor de pe vâlcea
Sta pazit într-o broboada
De trei plopi înnalti, de nea,
Pe o blana de zapada.
Prisacarul le-a uitat,
Si-a cazut si peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.
Înlauntru însa-n stup
Lucratoarele sunt treze
Si facând un singur trup
Nu-nceteaza sa lucreze.
Ca niciuna n-a muncit
Pentru sine, ci-mpreuna
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere buna.