Când nu ploua, era secetă,
Plecau cu fierăritul, copiii, fetele, băieţii
Zdrăngăneau din clopote, tălăngi…
Şi ieşea lumea cu căldările cu apă
Şi-i uda, să plouă.
Ziceau că dacă merg cu fierăritul,
Strigă ploaia cu tălăngile alea.
Şi-o aduc. Era zarvă mare pe drum,
Ţipau, chioteau, fugeau,
Turnau pe ei cu căldările, cu oale.
Zicea Nea Florea, când pleca Stanca pe undeva,
Zicea:
„Păzea, că iar pleacă Stanca cu fierăritul. Asta e nebună, neică, e nebună”.
„Păziţi, că vine fierăritul la vale!” Lătrau câinii, cântau cocoşii, Era o landră pe drum
Şi muierile strigau: „Păziţi, că vine fierăritul”. Ei pe cine-ntâlneau în cale, vărsau apă pe el, Trebuia să te-ascunzi în curte, ca să nu te ude. Ieşeau femeile cu căldările cu apă şi turnau pe ei, Cu oalele,
Ei erau îmbrăcaţi în boji… Aşa se ruga ploaia.
