Nu pot sta noaptea în tristetea mea
din pricinã cã-mi aduc aminte de tristetea lui.
Nimic n-am cu el si cred
cã nici nu suntem de acelasi fel al vederii
si nici nu cred cã suntem
de pe aceeasi parte a cerului.
Si totusi nu pot sã stau în tristetea mea
din pricina tristetii lui
si nici sã dorm nu pot
si nu de cosmar, de vis,
de astfel de spaime neutre…
Nu pot sã dorm din tristetea
de a nu mã vedea neapãrat
si fãrã de mine
când stã noaptea în tristetea lui
si mai ales când nu poate sã stea
în tristetea lui
noaptea, din pricina mea.