Mos cu barba de zapada,
Fara daruri, mos sarman,
Tineretea ta gramada
N- o s- o vada
Nici ast an.
Torc paianjenii sub grinda,
Tara-i fara de baieti, –
Nu-ti mai vin cu ceata- n tinda
O colinda
Sa-i înveti.
De cu seara- naripatii
Îngeri nu mai canta prin
Singuraticele spatii
Si-asteptatiii
Nu mai vin.
Plange biata gospodina,
Bratele în gol se- ntind,
Nu e ceara de-o lumina,
Nici faina
De-un colind.
Tu, cel vesel de-alta data
Strangi pustiul astui an
La colinda- ndatinata
Fara ceata,
Mos sarman.
Garbov pribegesti prin sate,
Te strecori pe la oras,
Gemi pe ziduri de cetate
Daramite
De vrajmas.
Cu tropare si podoabe
Faci popas într- un catun,
Zgribulit la gura sobii
Plangi ca robii,
Mos Craciun.
Plangi încet! Sta la uluca
Paznicul sub coif de fier
Si e- n stare, Mos-Naluca
Sa te duca
Prizonier!
