Stralucitoare-n poarta raiului
sta Eva.
Privea cum ranele amurgului se vindecau pe bolta
si visatoare
musca din marul
ce i l-a-ntins ispita sarpelui.
Fara de veste
Un sambure i-ajunse intre dinti din fructul blestemat.
Pe ganduri dusa Eva il sufla in vant,
iar samburele se pierdu-n tarana, unde incolti.
un mar crescu acolo – altii il urmara
prin lungul sir de veacuri.
Si trunchiul aspru si vanjos al unuia din ei
a fost acela
din care fariseii maestri
cioplira crucea lui Iisus.
Oh, samburele negru aruncat in vant
de dintii albi ai Evei.
Legenda
