Cum făcea a lui Jaliu ca s-o înfurie
Pe Măria Bălii, vecina ei.
Dădea gură la vite, striga păsările, câinii.
-Hea, hea! Nea, Priene! Gâţi, gâţi! La vale, la vale cu voi!
(Casa Măriei era mai la vale.)
Na, Scandal! (Avea şi-un căţel, Scandal.)
Şi Măria se plângea lui Dumitru lui Chirimenţ
-Jaliu, fir-ar al dracului, Jaliu mi-a adus sărăcia Boghii.
Măria venea pe la noi cu furca-n brâu
Şi punea furca aşa pe pat şi se culca lângă ea.
– Păi, bine, fă, cu furca ce mai venişi,
Dacă te culcaşi? zicea mama.
– Lasă-mă, că nu mai văd să torc.
– Ba ţi-e lene.
– Ei, mă, nu-mi crede nimenea…
