În satul în care mă-ntorc
Ceasuri cu cuc sfarmă vremea
Şi mari bucăţi de tăcere
Zac sparte în praful din drum.
Ŕcele se învârt cu hărnicie,
Arătând mereu ceva de neprivit.
Orele au căzut de mult,
Ŕcele aleargă fără sfârşit
Şi dezorientat, când şi când,
Cucul apare şi-anunţă
Sfârşitul lumii, cântând.