În fereastra despre mare
Stă copila cea de crai –
Fundul mării, fundul mării
Fură chipul ei bălai.
Iar pescarul trece-n luntre
Şi în ape vecinic cată –
Fundul mării, fundul mării,
Ah! demult un chip i-arată.
„Spre castel vreodată ochii
N-am întors şi totuşi plâng –
Fundul mării, fundul mării
Mă atrage în adânc.”
În fereastra despre mare
