Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie.
Amintirea întâmplarilor mele
vine din viitor, nu din trecut.
Deci spun: se vor darâma mari frânghii de ploaie
prin aerul umed care ne-a-nfasurat
înserarile.
Inima, inima, planeta misterioasa,
suflete, suflete, aer prin care se-apropie
imaginile tale tandre, putin fluturate
de respiratia mea.
Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie,
aniversarea pietrelor de caldaram în care
potcoava lunii va izbi, când voi trece ridicat în sa
aniversarea bicicletelor rezemate de zid, aniversarea
numerelor de licean purtate la mâneca,
aniversarea tuturor vorbelor care
tin în dintii literelor
dorintele, dragostea…
Inima, inima, planeta misterioasa
pe care mi-ar fi placut sa traiesc si sa mor.
