E mult de-atunci…

E mult de-atunci… e mult, nepoate,
Si ca prin vis le vad pe toate…
Hei! sa te miri, sa te cutremuri
De câte-au fost nainte vremuri…

Si-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie în tara…
Zavera… ciuma… jaf si para!
S-au prapadit ai mei cu totii,

Si tot ce-aveam pradara hotii ?
Si turcul stapânea în tara…
Cum am scapat si eu cu zile
Nici as putea sa-ti spun, copile…

Pesemne pronia cereasca,
Voind ca sa ma pedepseasca,
Mi-a daruit pedeapsa-n zile…
Ca, uite, vremurile-acele

De-au fost amarnice si grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun si cântece frumoase
Erau pe vremurile-acele…

Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbara, toate!
Din cântece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin în lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!…