In frig si noroi
Trec hotii-n convoi, câte doi,
Cu lanturi târâs de picioare,
Muncindu-se parcã-n mocirli de sudoare.
Fiertura e gata.
E searã.
E ploaie.
O lingurã grea, cât lopata,
Dã ciorba din doua hârdaie.
Câtiva au ucis,
Câtiva ispãsesc ori un furt, ori un vis.
Totuna-i ce faci:
Sau culci pe bogati, sau scoli pe sãraci.
Livizi ca strigoii si sui,
Strâmbati de la umeri, din sold si picior
In blidul fierbinte, cu aburi gãlbui.
Isi duc parcã sângele lor.
Cina
