În fiecare seară
strâng de prin vecini
toate scaunele disponibile
şi le citesc versuri.
Scaunele sunt foarte receptive
la poezie,
dacă ştii cum să le aşezi.
De aceea
eu mă emoţionez,
şi timp de câteva ore
le povestesc
ce frumos a murit sufletul meu
peste zi.
Întâlnirile noastre
sunt de obicei sobre,
fără entuziasme de prisos.
În orice caz,
înseamnă că fiecare
ne-am făcut datoria,
şi putem merge mai departe.