O furnică mititică,
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate,
De trei ori cât bobul ei.
Pe cărare-n jale mare
Plânge un bondar ciapcin:
– Mor de foame
Şi n-am poame
Şi-aş munci,
Dar n-am stăpân!
– Hai şi-mi cară din povară
Şi sunt gata să-ţi plătesc.
– Cum n-aş merge?! dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!
– Vai de tine! ruşine
Leneşule cerşetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ţi-aş da un ajutor!