În tara, doua soiuri de boieri
Împart puterea între ele,
Boieri de-o zi, boieri de ieri,
Stapânitorii vietii mele,
Si unii, si-altii de pripas,
Si nu le poti mai da de nas.
Unii purced de la Fanar,
Si altii de la coada vacii,
Dar întariti cu acelasi har,
Sa suga tara si saracii,
Si toti de-o teapa si un soi,
Si unii si-altii sânt ciocoi.
Dintre clantai si-nvatatori
Se pregateste-a treia teapa,
Omizi, gândaci si lipitori,
Si-alt supt, mai crâncen, va sa-nceapa,
Caci corciturile dadura
Pe cea de-a treia corcitura.
Si fiecare cârd se cheama
Cumva, cu numele baltat,
Si se prefac, ca-n panorama,
Ca se înfrunta si se bat,
Dar ca si corbii, pe un les,
Sunt întru totul întelesi.
Când crede împlinit sorocul,
Suflerul face semn sa vie
Alti mascarici sa tie locul
Si tara luata cu chirie –
Si unii vin , si altii pleaca,
Lasând-o-n jale mai saraca.