Poezii

Pribeag

Pe drumul meu de pribegie Nu licăresc în noapte stele Și, singură tovărășie, Port numai gândurile mele. Cum s-au legat…

În zorii albi, senină dimineaţă, Tu-mi pari o fată mândră de la ţară, Venită la oraş întâia oară, Cu gând…

Mult iscusita vremii slovă Nu spune clipa milostivă Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul Şi veselia deopotrivă... Mărită fie dimineaţa Ce-a…

Cântă moartea Îmi cântă moartea la fereastră Ca o vecernie-n surdină, Îmi cântă-ncet povestea noastră: Un joc de umbre şi…

Clocot de măriri apuse, A lui Leonardo vreme, Glasul farmecelor duse Vine pururi să mă cheme. Mintea, pasăre răzleaţă, La…

Biată inimă bolnavă, Făgădău la drum de ţară, Cine-şi mai aduce-aminte Câţi drumeţi te cercetară? Tu n-aveai zăvor la tindă,…

Eternă mare, ca şi-odinioară, Fără hotar şi fără de hodină, De întrebări şi neastâmpăr plină, Azi goana mea la malul…

TTe-am auzit cum hăuleai departe, Înfiorând pădurea-nzăpezită, Bătrâne lup, cu gura istovită, Etern pribeag al câmpurilor moarte, Te-am auzit cum…

Coboară toamna-ncet din slavă, Năframa galbenă-i răsare Și peste vârfuri de dumbravă Îi flutură departe-n zare. Atât de jalnic geme…

La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine; Voi singuri străjuiţi altarul Nădejdii noastre de mai bine. Al vostru-i plânsul…