Are foi, dar nu e pom,
Îți vorbește și nu-i om,
Și cu cât o folosești,
Tot mai mult o îndrădești.
(Carte)
E o grădină mândră, semănată
Cu poezii, cu glume şi poveşti,
Dar nu se lasă lesne vizitată
Decât când ştii, copile, să citeşti.
(Cartea)
Are pagini colorate
Şi scrie în ea de toate.
Şi cu cât o îndrăgeşti,
Tot mai mult o foloseşti.
(Cartea)
Are foi şi scoarţă
Dar nu e copac,
Cine-o înţelege
Minte are-n cap.
(Carte)
Eu știu multe, chiar de toate,
Și nu țin secret nimic;
Ți le spun, ca unui frate,
De mă cercetezi un pic.
(Cartea)
Are foi şi nu e pom,
Îţi vorbeşte şi nu-i om,
Dă exemple, sfaturi multe
Celor ce vor să le-asculte!
(Cartea)