Cin’ se zbate zi și noapte,
De stânci veșnic de izbește
Și deloc nu obosește?
(apa)
În natură existentă,
Incoloră, transparentă
Fără gust, fără miros,
Lichidă şi de folos
Când spălăm sau când gătim,
Setea când ne-o potolim.
(apa)
Dacă ea n-ar fi, lumea ar pieri,
Iar multă de-ar fi
Lumea mi s-ar prăpădi.
(apa)
A lăsat-o Dumnezeu
Că s-o bei şi tu şi eu.
(apa)
Din izvor sau din fântână,
De băut, e cea mai bună!
(apa)
Șerpuiește prin pădure
Clocotind în unde reci
Sapă-n stânci adăpostire
Pentru urși și lilieci
(apa)
N-are miros, nici culoare,
E în râu, ocean şi mare,
În fântâni, lac şi izvoare,
Şi e veşnic curgătoare.
(apa)
Gâl,gâl,gâl,gâl
Aștept să te spăl
Sunt prospătă și rece
Nimeni nu mă-ntrece
(apa)
O bem lacom când ni-i sete,
Cu ea noi scăpăm de pete,
Dinţii, mâinile şi faţa,
Ni le spală, dimineaţa.
(apa)
Oglinda cerului
În adăpostul pământului.
(apa din fântână)
Ochi de cer oglindit,
Ferit, în turn adânc adăpostit,
De toată lumea folosit.
(apa din fântână)
Fără ea din cer nu plouă,
Iarba-n zori e fără rouă,
Însetat pământul crapă…
Toţi nevoie au de…
(apă)
Fără ea nimic nu creşte,
Mugurul nu înfloreşte,
Şi pământul, să vezi, crapă,
Dacă lipsă e de….
(apă)
