„Tu, Şmul, eşti leneş, zice Ştrul,
Tu nu vrei să lucrezi destul,
Şi d-aia nu câştigi nimică!
Tu de vr-un an tot migăleşti
O iconiţă mititică:
O tot suceşti şi-o învârteşti
Şi văd că n-o mai isprăveşti…
Eu într-o var-am isprăvit
O mânăstire şi un schit.
Cu învelit şi cu vopsit
Iar Şmul răspunde trist: „Hei! Ştiu…
Dar… tu – tu eşti tinichigiu,
Şi eu – eu sunt giuvaergiu”…
Morală
Una-i Ştrul
Şi alta Şmul.
Talmud
