Ţăranul au găsit un galben ruginit,
Pe care lui îi da destui bani de argint.
Dar el au zis în sine:
„Să-l schimb aşa nu-i bine.
Acum am priceput că trebui curăţit,
Pentru ca să câştig pe el preţ îndoit”.
Şi înturnându-se acasă au luat
Nisip şi cărămidă,
Cu care galbenul atâta l-au frecat,
Încât l-au şi făcut curat ca o oglindă,
Dar numai au scăzut din greutate mult
Şi preţul cel dintâi la galben au pierdut.
Ideea fabulei e lesne de-nţeles.
Părinţilor! pe voi priveşte mai ales.
Căci voi nu trebuie să vă siliţi
Întru ştiinţe multe pe fii să pospăiţi;
Ca să le daţi un lux, un amăgitor nume,
Şi să dispreţuiţi plecări fireşte bune,
Scăzând greimea lor în cumpenele lumei.
Galbenul
