ZIMȚA

ZIMȚA

ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
zimțá (a ~) vb., ind. prez. 3 zimțeáză
ZIMȚÁ vb. a cresta, a dința, a zimțui. (A ~ muchia unei piese metalice.)
zimțá vb., ind. prez. 1 sg. zimțéz, 3 sg. și pl. zimțeáză
A ZIMȚÁ ~éz tranz. v. A ZIMȚUI. /Din zimț