ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz. – Din tc. zembili.
ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz. [Var.: zâmbíl s. n.] – Tc. zembil.
zimbíl (înv., reg.) s. n., pl. zimbíluri / zimbíle
zimbíl (zimbiluri), s. n. – 1. Coș împletit. – 2. (Arg.) Pălărie de paie. – Var. zambil, zembil, zîmbil. Mr. zimbil. Tc. (per.) zembil (Șeineanu, II, 390), cf. ngr. ζεμπίλι, bg. zimbil.
zimbíl s. n., pl. zimbíluri
ZIMBÍL ~uri n. Coș împletit din papură sau din rogoz. /turc. zembil