ZGULÍT, -Ă, zguliți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit, stârcit. – V. zguli.
ZGULÍT, -Ă, zgulíți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit, stârcit.
ZGULÍT adj. v. chircit, contractat, ghemuit, închircit, strâns, zgârcit.
zgulít, zgulítă, adj. (reg.) sărac, trist, umilit.
ZGULÍ, zgulesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strânge ghem, a se ghemui. – Comp. sb. sguriti se.
ZGULÍ vb. v. chirci, contracta, ghemui, închirci, strânge, zgârci.
ZGULÍ, zgulésc, vb. IV. Refl. (Trans., Mold.) A se strânge ghem, a se ghemui, a se stârci. (etim. neclară) [def. și DLRLC]