ZGẤTIE, zgâtii, s. f. (Reg.) Fată sau femeie tânără, vioaie, zglobie. – Et. nec.
ZGẤTIE, zgâtii, s. f. (Reg.) Fată sau femeie tânără, vioaie; ștrengăriță, d*******ă.
zg’âtie (reg.) (-ti-e); s. f., art. zg’âtia (-ti-a), g.-d. art. zg’âtiei; pl. zg’âtii, art. zg’âtiile (-ti-i-)
ZGÂTIE s. v. diavoliță, d*******ă, ștrengărița, tartoriță.
ZGẤTIE, zgấtii, s. f. ~; denumire dată unui copil capricios, mofturos, năzuros. (din zgâț-, prob. cuv. identic cu zgatie)
zgâtie s. f. (sil. -ti-e), art. zgâtia (sil. -ti-a), g.-d. art. zgâtiei; pl. zgâtii, art. zgâtiile (sil. -ti-i-)
ZGÂTIE ~i f. fam. Fată zglobie, sprințară. [G.-D. zgâtiei] /Orig. nec.