ZGÂLȚÂÍT, zgâlțâituri, s. n. Zgâlțâială. – V. zgâlțâi.
ZGÂLȚÂÍT, zgâlțâituri, s. n. Zgâlțâială. – V. zgâlțâi.
zgâlțâít s. n., pl. zgâlțăíturi
ZGÂLȚÂÍT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. zgâlțâitură.
zgâlțâít s. n., pl. zgâlțâíturi
ZGÂLȚÂÍ, zgấlțâi, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgâlțâna; a (se) cutremura. – Formație onomatopeică.
A SE ZGÂLȚÂÍ mă zgâlțâi intranz. A se clătina cu putere; a se cutremura. /Onomat.
A ZGÂLȚÂÍ zgâlțâi tranz. A face să se zgâlțâie. /Onomat.
ZGÂLȚÂÍ, zgấlțâi, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) cutremura. – Onomatopee.
zgâlțâí (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zg’âlțâi, 3 zg’âlțâie imperf. 3 sg. zgâlțâiá conj. prez. 3 să zg’âlțâie
ZGÂLȚÂÍ vb. 1. v. cutremura. 2. a clătina, a hâțâi, a hâțâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgudui, (reg.) a bălăbăni, (Mold.) a drâgâi, (Ban.) a zducni. (Căruța l-a ~ zdravăn.) 3. a clătina, a scutura, a zgudui, (pop.) a zgâlțâna, (reg.) a zbiciula, a zblendui, a zgâcina, (Mold.) a zbihui. (Îl ~ zdravăn ca să se scoale.) 4. v. smuci.
ZGÂLȚÂÍ, zgấlțâi, vb. IV. ~ (din zgâlț(a))
zgâlțâí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgâlțâi, 3 sg. și pl. zgâlțâie imperf. 3 sg. zgâlțâiá