ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Din bg. zemnik.
ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Bg. zemnik.
zémnic (reg.) s. n., pl. zémnice
ZÉMNIC s. v. beci, pivniță.
zémnic s. n., pl. zémnice
ZÉMNIC ~ce n. reg. Bordei unde se păs-trează în special legumele pentru iarnă. /bulg. zemnik