ZDRÁVĂN, -Ă, zdraveni, -e, adj. 1. Voinic, puternic, vânjos, viguros. ♦ (Adverbial) Cu putere, tare; voinicește. 2. Sănătos, teafăr, întreg, neatins, nevătămat (la trup sau la minte). 3. Mare, tare, solid. Un par zdravăn. ♦ (Adverbial) Din plin, mult. Mănâncă zdravăn. – Din sl. sŭdravĩnŭ.ZDRÁVĂN, -Ă, zdraveni, -e, adj. 1. Voinic, puternic, vânjos, viguros. ♦ (Adverbial) Cu putere, tare; voinicește. 2. Sănătos, teafăr; întreg, neatins, nevătămat (la trup sau la minte). ◊ Expr. A nu fi zdravăn (la cap) = a fi zmintit[1], nebun. 3. Mare, tare, solid. Înțepenii ușa pe dinlăuntru cu un par zdravăn (HOGAȘ). ♦ (Adverbial) Din plin, mult. – Slav (v. sl. sŭdravĩnŭ).zdrávăn adj. m., pl. zdráveni; f. zdrávănă, pl. zdráveneZDRÁVĂN adj., adv. 1. adj. v. robust. 2. adj. v. solid. 3. adj. v. voluminos. 4. adj. v. solid. 5. adj. v. teafăr. 6. adj. v. sănătos. 7. adj. grozav, strașnic, teribil, (fam.) sfânt, (fig.) sănătos. (I-a tras o bătaie ~.) 8. adj. v. puternic. 9. adv. v. puternic. 10. adj. bun, grozav, strașnic. (Un somn ~ l-a refăcut.) 11. adj. v. tare. 12. adv. bine, intens, puternic, tare, vârtos. (Plouă ~.) 13. adv. v. mult.Zdravăn ≠ jigărit, pipernicit, sfrijit, slăbănogZDRÁVĂN, ZDRÁVĂNĂ,
zdráveni, zdrávene, adj. ~ (din sl. sŭdravĩnŭ = sănătos; cf. scr., slovac. zdravo = sănătos)zdrávăn adj. m., pl. zdráveni; f. sg. zdrávănă, pl. zdráveneZDRÁVĂN1 adv. 1) Foarte mult. 2) Cu putere; tare. /sl. sdravinZDRÁVĂN2 ~ănă (~eni, ~ene) 1) Care are o constituție fizică puternică; bine dezvoltat fizicește; robust. 2) Care nu are infirmități (fizice sau psihice): teafăr; întreg; sănătos. 3) (despre obiecte sau corpuri) Care are dimensiuni sau greutate mare. /sl. sudravinusdrávăn (-nă), adj. – 1. Robust, puternic, voinic. – 2. Aspru, rezistent. – 3. Mare, impunător. – 4. (Adv.) Cu putere, tare. – Var. zdravăn, și der. Sl. sŭdravinŭ „sănătos” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336), cf. sb., cr., slov. zdravo „sănătos”. – Der. sdrăveni (var. însdrăveni, (în)zdrăveni), vb. (Banat, Trans. de V., a strănuta; refl., a se însănătoși, a deveni sănătos, a se pune picioare), care la primul sens (ALR, I, 78), se explică prin formula sdravăn „sănătos” care li se zice celor care strănută, cf. sp. Jesus; sdrăvenie, s. f. (forță, robustețe); sdraviță, s. f. (salvie, Salvia officinalis), cf. sl. zdravica „sănătate”; sdravăț, s. m. (mlajă, Salix viminalis), cf. bg. sdravec, sb. sdravac (Candrea); sdrăvui, vb. (înv., a respecta), din sl. zdraviti. Cf. năsdrăvan.