ZBORȘÍT, -Ă, zborșiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Înfuriat, înverșunat; furios, mânios. 2. (Despre păr, pene) Zbârlit, ciufulit. 3. (Despre unele alimente) Alterat, acrit. – V. zborși.ZBORȘÍT, -Ă, zborșiți, -te, adj. 1. Înfuriat, înverșunat. 2. Zbârlit, ciufulit. 3. Alterat, acrit. – V. zborși.ZBORȘÍT adj. v. ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, neîngrijit, pornit, supărat, vâlvoi, zbârlit.ZBORȘÍ, zborșesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A lua o atitudine amenințătoare, a deveni furios; a se mânia, a se înfuria; a țipa, a se răsti la cineva. 2. Tranz. (Despre păsări, animale) A-și înfoia, a-și zbârli penele, părul. ♦ A ciufuli părul unei persoane. 3. Refl. (Despre unele alimente) A începe să fermenteze, să se altereze, căpătând un aspect și un gust neplăcut, specific; a se acri, a se strica. Smântâna s-a zborșit. ♦ Fig. (Fam.) A se da peste cap, a se strica. Planul de excursie s-a zborșit. – Et. nec. Cf. borși.A SE ZBORȘÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A deveni furios; a se înfuria; a se zbârli. 2) (despre unele alimente) v. A SE BORȘI. /Orig. nec.A ZBORȘÍ ~ésc tranz. 1) (părul sau penele unor animale) A ridica în sus; a face vâlvoi; a zbârli; a ciufuli. 2) (ființe) A supune unei acțiuni de dezordonare a părului sau a penelor; a zbârli; a ciufuli. /Orig. nec.
ZBORȘÍ, zborșesc, vb. IV. 1. Refl. A lua o atitudine amenințătoare, a deveni furios; a se răsti la cineva. 2. Tranz. (Despre păsări, animale) A-și înfoia, a-și zbârli penele, părul. ♦ A ciufuli părul unei persoane. 3. Refl. (Despre unele alimente) A începe să se altereze, căpătând un aspect și un gust neplăcut, specific. Smântâna s-a zborșit.zborșí (a se ~) (reg., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zborșéște, imperf. 3 sg. se zborșeá; conj. prez. 3 să se zborșeáscă; ger. zborșíndu-seZBORȘÍ vb. v. ciufuli, înfuria, mânia, răcni, răsti, striga, supăra, țipa, urla, zbiera, zbârli.ZBORȘÍ, zborșésc, vb. IV. ~ (în loc de *zbârși zbâr sau din magh. borsós = cu spini, spinos)zborșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zborșésc, imperf. 3 sg. zborșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. zborșeáscă; ger. zborșíndborșésc și (est) zborșésc (mă) v. refl. (b. borș, adică „mă fac țepos”, ca buruĭana din care se făcea borșu odinioară, cu care e rudă, și rus. morščitĭ-sĕa și smorščitĭ-sĕa, a se zborși). Mă zbîrlesc, mă încrunt, mă răstesc, răcnesc furios la cineva: s’a zborșit la copiĭ ca să tacă. Mă fac acru ca borșu, mă stric pin fermentare: smîntîna s’a zborșit.Lapte zborșit, lapte crud prins la căldură.borșít (vest) și zborșít (est) adj. (din a se borși). Zbîrlit, încruntat, răstit.