ZĂVÓD2, zăvozi, s. m. Câine mare (ciobănesc); dulău. – Et. nec.
ZĂVÓD1, zăvoduri, s. n. (Reg.) Așezare temporară de pescari, organizată în vederea pescuitului; totalitatea instalațiilor și a uneltelor acestei așezări. – Din rus. zavod.
ZĂVÓD2, zăvozi, s. m. Câine mare (ciobănesc); dulău.
ZĂVÓD1, zăvoduri, s. n. (Reg.) Așezare temporară de pescari, organizată în vederea pescuitului; totalitatea instalațiilor și a uneltelor acestei așezări. – Rus zavod.
zăvód1 (câine) s. m., pl. zăvózi
zăvód2 (așezare) (reg.) s. n., pl. zăvóduri
ZĂVÓD1 s.n. (așezare) pl. zăvoáde
ZĂVÓD s. v. dulău.
zăvód (-ózi), s. m. – Cîine de pază. – Var. zăvoi. Origine obscură, probabil din sl. zavoditi „a conduce” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 471).
zăvód (câine) s. m., pl. zăvózi
zăvód (așezare) s. n., pl. zăvoáde
ZĂVÓD ~zi m. pop. Câine mare (ciobănesc); dulău. /Orig. nec.