ZAVÍSTNIC, –Ă, zavistnici, –ce, adj. (Înv.) Invidios, pizmaș, intrigant, zavistuitor. [Var.: zavístic, –ă adj.] – Din sl. zavistĩnikŭ.
ZAVÍSTNIC, -Ă, zavistnici, -ce, adj. (Înv. și arh.) Invidios, pizmaș; intrigant. [Var.: zavístic, -ă adj.] – Slav (v. sl. zavistĩnikŭ).
zavístnic (înv., reg.) (-vist-nic) adj. m., pl. zavístnici; f. zavístnică, pl. zavístnice
ZAVÍSTNIC adj. v. gelos, invidios, pizmaș, pizmuitor, ranchiunos.
ZAVÍSTNIC adj., s. v. intrigant.
zavístnic adj. m. (sil. mf.-vist-), pl. zavístnici; f. sg. zavístnică, pl. zavístnice
ZAVÍSTNIC ~că (~ci, ~ce) și sub-stantival înv. 1) Care manifestă zavistie; pizmaș; invidios. 2) Care acționează cu zavistie; care face intrigi. /sl. zavistinicu