ZĂUITÁ, zăúit, vb. I. Tranz. (Reg.) A uita. – Ză- + uita.ZĂUITÁ, zăúit, vb. I. Tranz. (Reg.) A uita. – Din ză- ( sb. za) + uita.zăuitá (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 zăúităZĂUITÁ vb. v. privi, uita, vedea.zăuitá vb., ind. prez. 1 sg. zăúit,
3 sg. și pl. zăúită