ZĂRGHÍ, zărghesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se țicni, a se sminti; a se zăpăci. – Et. nec.
ZĂRGHÍ, zărghesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se țicni, a se sminti.
zărghí (a se ~) (reg., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zărghéște, imperf. 3 sg. se zărgheá conj. prez. 3 să se zărgheáscă
ZĂRGHÍ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni.
zărghí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zărghésc, imperf. 3 sg. zărgheá; conj. prez. 3 sg. și pl. zărgheáscă