ZAPCILẤC, zapcilâcuri, s. n. (Înv.) 1. Zapcierie. 2. Zapcială. – Zapciu + suf. lâc.
ZAPCILẤC, zapcilâcuri, s. n. (Înv.) 1. Zapcierie. 2. Zapcială. – Din zapciu + suf. -lâc.
zapcil’âc (înv.) s. n. pl. zapcil’âcuri
ZAPCILÂC s. (înv.) zapcierie. (Funcția zapciului se numea ~.)
ZAPCILÂC s. v. executare.
zapcilâc s. n., pl. zapcilâcuri