ZĂNÁTIC, –Ă, zănatici, –ce adj. Zăpăcit, smintit, bezmetic. [Var.: zănátec, –ă adj.] – Cf. lat. dianaticus.
ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -ce, adj. Zăpăcit, smintit, bezmetic. [Var.: zănátec, -ă adj.] – Comp. lat. dianaticus.
zănátic adj. m., pl. zănátici; f. zănátică, pl. zănátice
ZĂNÁTIC adj. v. smintit.
zănátic adj. m., pl. zănátici; f. sg. zănátică, pl. zănátice
ZĂNÁTIC ~ că (~ ci, ~ ce) Care și-a pierdut facultatea de a judeca normal; care și-a ieșit din minți; țicnit; zăpăcit; bezmetic; zălud; smintit; scrântit. /cf. lat. dianaticus