ZĂBUNÁR, zăbunari, s. m. Persoană care face sau vinde zăbune. Zăbun + suf. –ar.ZĂBUNÁR, zăbunari, s. m. Persoană care face sau vinde zăbune. – Din zăbun + suf.
-ar.zăbunár (înv., pop.) s. m., pl. zăbunárizăbunár s. m., pl. zăbunáriZĂBUNÁR ~i m. înv. 1) Meșter care confecționa zăbune. 2) Negustor de zabune. /zăbun + suf. ~ar