zabrán, zabráne, s.n. (reg.) 1. pădurice rară. 2. insulă.
ZĂBRÁN s. v. dumbravă.
ZĂBRÁN, zăbráne, s. n. (Banat) Pădure, codru. (din sb. zabran)
zăbrán (-ne), s. n. – Pădure, crîng. Sb. zabran (Candrea). În Banat.