VOROÁVĂ, voroave s. f. (Înv. și reg.) 1. Cuvânt, vorbă. 2. Discuție, convorbire, conversație. 3. Cuvânt, discurs. – Din vorovi (derivat regresiv).VOROÁVĂ s. v. afirmație,
alocuțiune, conversație, convorbire, cuvânt, cuvântare, declarație, dialog, discurs, discuție, mărturisire, relatare, spusă, termen, vorbă, zisă.voroávă s. f., g.-d. art. voroávei; pl. voroáve