VORNICÍȚĂ, vornicițe, s. f. 1. (Înv.) Vornicească (1). 2. Vorniceasă (2). – Vornic + suf. -iță.vornicíță s. f., g.-d. art. vornicíței;
pl. vornicíțeVORNICÍȚĂ, vornicițe, s. f. 1. (Înv.) Vornicească (1). 2. Vorniceasă (2). – Vornic + suf. -iță.vornicíță s. f., g.-d. art. vornicíței;
pl. vornicíțeThis website uses cookies.