VOIOȘÍE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie.VOIOȘÍE f. Stare a omului vesel; veselie. [G.-D. voioșiei; Sil. vo-io-] /voios + suf. ~ieVOIOȘÍE s. 1. v. veselie. 2. v. zburdălnicie.Voioșie ≠ întristare, scârbă, supărare, tristețevoioșíe s. f., art. voioșía,
g.-d. art. voioșíei; pl. voioșíi, art. voioșíile