VOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic.
– Voinic + suf. -uț.voinicúț s. m., pl. voinicúțiVOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic.
– Voinic + suf. -uț.voinicúț s. m., pl. voinicúțiThis website uses cookies.