VLĂJGÁN, -Ă, vlăjgani, -e, s. m. și f. Tânăr voinic, zdravăn. – Cf. scr. vlažan.
VLĂJGÁN s. v. lungan.
vlăjgán s. m., pl. vlăjgáni
VLĂJGÁN ~i m. iron. Tânăr înalt, spătos și zdravăn. / sb. vlăžan