VIDEOTELEFÓN, videotelefoáne, s. n. Sistem de comunicații telefonice care permite interlocutorilor să se vadă reciproc în timpul convorbirii; videofon. [Pr.: -de-o-] – Din engl. videotelephone, fr. vidéo-téléphone.
VIDEOTELEFÓN s.n. Telefon prevăzut cu un dispozitiv care transmite și imagini; videofon. [ germ. Videotelephon(anlage)].
VIDEOTELEFÓN s. n. telefon care transmite și imagini; videofon. ( engl. videotelephon, fr. vidéotéléphone)
VIDEOTELEFÓN s. videofon.
videotelefón s. n. (sil. -de-o-), pl. videotelefoáne
VIDEOTELEFÓN ~oáne n. Telefon special care permite vorbitorilor să se audă și să se vadă concomitent. / engl. videotelephone