VEZICATÓR, -OÁRE, vezicatori, -oare, adj. Vezicant. – Din fr. vésicatoire.
VEZICATÓR s.n. Medicament extern care provoacă vezicule pe piele. [ fr. vésicatoire].
VEZICATÓR, -OÁRE adj. (despre substanțe, medicamente) care determină apariția de vezicule (2) pe piele, provocând o congestie locală; vezicant. ( fr. vésicatoire)
VEZICATÓR adj. vezicant. (Substanță ~oare.)
vezicatór adj. m., pl. vezicatóri; f. sg. și pl. vezicatoáre
vezicatór s. n., pl. vezicatoáre
VEZICATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) v. VEZICANT. /fr. vésicatoire
VEZICATÓR2 ~i m. Medicament care provoacă apariția unor vezicule pe piele. /fr. vésicatoire