VEZICÁȚIE, vezicații, s. f. Acțiunea unui vezicant. – Din fr. vésication.
VEZICÁȚIE s.f. (Med.) Formare de bășici pe piele, ca urmare a acțiunii unui vezicant. [Gen. -iei, var. vezicațiúne s.f. / fr. vésication].
VEZICÁȚIE s. f. efectul produs de un medicament vezicant. ( fr. vésication)
vezicáție s. f. (sil. -ți-e), art. vezicáția (sil. –ți-a), g.-d. art. vezicáției; pl. vezicáții, art. vezicáțiile (sil. –ți-i-)