VÉVERIȚĂ, veverițe, s. f. Mamifer rozător de talie mică, cu blană roșcată sau neagră pe spate și albă pe piept, cu coada lungă și stufoasă, care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). ♦ Epitet dat unei fete vioaie, zglobii. – Din sl. vĕverica.
VÉVERIȚĂ s. (ZOOL.; Sciurus vulgaris) (înv.) sângeap.
véveriță (-țe), s. f. – Mic mamifer rozător care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). – Mr. virviriță, megl. ververiță. Sl. vĕverica (Cihac, II, 454; Conev 56), cf. bg. ververica, sb. vjeverica, slov. vèverica, rus. veverica, ngr. βερβερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18).
véveriță s. f., g.-d. art. véveriței; pl. véverițe
VÉVERIȚĂ ~e f. Animal rozător arboricol, de talie mică, foarte sprinten, cu coada lungă și stufoasă, cu blana de culoare roșcată sau neagră pe spate și albă pe piept. [G.-D. veveriței] /sl. vĕverica