VERNACULÁR, -Ă adj. (Liv.) Care este propriu unei țări. [ fr. vernaculaire, cf. lat. vernaculus – indigen].
VERNACULÁR, -Ă adj. indigen. ♦ limbă vernaculară = limbă indigenă, proprie unei țări, unei regiuni. ( fr. vernaculaire)
vernaculár adj. m., pl. vernaculári; f. sg. vernaculáră, pl. vernaculáre