VERIȘÓR, -OÁRĂ, verișori, -oare, s. m. și f. Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ișor.
VERIȘÓR s. văr, (pop. și fam.) veric, verișcan, (Maram.) verincel. (Sunt ~i primari.)
verișór s. m., pl. verișóri
VERIȘOÁRĂ s. vară, (reg.) vărușană, vericea, vericică, verișană, verișcană, (Munt.) șoală. (Sunt ~e primare.)
verișoáră s. f., g.-d. art. verișoárei; pl. verișoáre